Cardul sanitar (tessera sanitaria, abreviat TS) reprezintă instrumentul necesar oricărei operaţiuni medicale sau farmaceutice (pe baza reţetei) pe teritoriul Italiei şi este accesibilă oricărui cetăţean rezident în Italia.
Cardul sanitar (tessera sanitaria, abreviat TS) reprezintă instrumentul necesar oricărei operaţiuni medicale sau farmaceutice (pe baza reţetei) pe teritoriul Italiei şi este accesibilă oricărui cetăţean rezident în Italia.
Pe acesta, în afară de datele personale, sunt imprimate şi datele codului fiscal (CF). Pentru a beneficia deci de TS este obligatoriu ca solicitantul să fie rezident şi deţinător al unui Cod Fiscal.
Cardul sanitar NU înlocuieşte însă carnetul de sănatate (libretto sanitario), care rămâne documentul valabil pentru a primi îngrijiri medicale de care au dreptul cei înscrişi în Serviciul Sanitar Naţional (SSN).
Cardul sanitar e mai mult o modalitate a Ministerului de Economie şi Finanţe de a monitoriza cheltuielile publice ale sectorului sanitar şi farmaceutic, deci vă folosiţi de ea când medicul vă prescrie reţeta, vă supuneţi unui examen clinic ori cumpăraţi medicamente prescrise.
Cardul sanitar înlocuieşte însă vechiul model impprimat pe hârtie, aşa-numitul E111. Când sunteţi în situaţia de a cere îngrijiri medicale de urgenţă şi medicaţia de rigoare pe teritoriul UE sau în Statele convenţionate (Elveţia, de exemplu), e suficient să arătaţi TS. Cheltuielile vor fi apoi decontate de SSN italian, cu modalităţile prevăzute de regiunea de rezidenţă al asistatului.
Cum se obţine TS
Pentru a obţine cardul sanitar trebuie să te adresezi la Biroul Anagrafe Sanitaria din cadrul sediilor ASL (Agenzia Sanitaria Locale) din Districtul Sanitar (Distretto Sanitario) de apartenenţă (vezi harta ASL) sau la sediul corespunzător al Agenzie delle Entrate www.agenziaentrate.it, prezentând un document de identitate, codul fiscal (CF) şi eventual cardul sanitar precedent (în cazul că solicitaţi reînoirea lui).
Rezidenţii comunitari înscrişi deja în SSN primesc automat (prin curier) TS. Dacă încă nu aţi primit-o la domiciliu puteţi intra pe site-ul dedicat TS introducând propriul cod fiscal şi verificând astfel situaţia ei, dacă v-a fost sau nu expediată.
joi, 23 februarie 2012
marți, 14 februarie 2012
Permisul de conducere
Permisul de conducere romanesc este valabil in Italia, o perioada de 1 an de la data intrarii pe teritoriul Italiei. Cetatenii romani care isi stabilesc domciliul in Italia pot sa solicite preschimbarea permisului romanesc si obtinerea unui permis italian, fara sa mai sustina examenul de verificare.
Sistemul permiselor de conducere auto in Italia este pe baza de puncte.
Fiecarui ermis de conducere ii sunt alocate initial 20 de puncte, ce se dminueaza in cazul incalcarii reguluilor de circulatie. Scaderea numarului de puncte este comunicata conducatorului auto si, in paralel, unei baze de date gestionate de Ministerul Transporturilor, ce va fi in curand consultabila pe internet.
Acest nou mecanism nu priveste doar permisele de conducere italiene, ci si pe cele straine preschimbate, dar si pe cele ale auto-transportatorilor care sofeaza in Italia, in interes de serviciu.
Numarul de puncte scazute, variaza in functie de gravitatea infractiunii savarsite pe drumurile din Italia. Iata un exemplu: pentru parcarea in locurile destinate mijloacelor de transport in comun, penalizare este de 2 puncte, iar pentru infractiuni mai grave, cum ar fi conducerea in stare de ebrietate sau conducerea pe contrasens pe autostrada, penalizarea este de 10 puncte.
In primii doi ani de la obtinerea permisului, penalizarea este dubla. Odata ajunsa cota zero de puncte, in baza legislatiei rutiere italiene, permisul este suspendat.
Sistemul permiselor de conducere auto in Italia este pe baza de puncte.
Fiecarui ermis de conducere ii sunt alocate initial 20 de puncte, ce se dminueaza in cazul incalcarii reguluilor de circulatie. Scaderea numarului de puncte este comunicata conducatorului auto si, in paralel, unei baze de date gestionate de Ministerul Transporturilor, ce va fi in curand consultabila pe internet.
Acest nou mecanism nu priveste doar permisele de conducere italiene, ci si pe cele straine preschimbate, dar si pe cele ale auto-transportatorilor care sofeaza in Italia, in interes de serviciu.
Numarul de puncte scazute, variaza in functie de gravitatea infractiunii savarsite pe drumurile din Italia. Iata un exemplu: pentru parcarea in locurile destinate mijloacelor de transport in comun, penalizare este de 2 puncte, iar pentru infractiuni mai grave, cum ar fi conducerea in stare de ebrietate sau conducerea pe contrasens pe autostrada, penalizarea este de 10 puncte.
In primii doi ani de la obtinerea permisului, penalizarea este dubla. Odata ajunsa cota zero de puncte, in baza legislatiei rutiere italiene, permisul este suspendat.
vineri, 10 februarie 2012
Obţinerea rezidenţei şi a Cărţii de Identitate
Înscrierea la Ufficio Anagrafe (Evidenţa Populaţiei) decurge din obligaţia fiecărui cetăţean stabilit în Italia de a-şi declara rezidenţa la Primărie (Comune).
Înscrierea la Ufficio Anagrafe (Evidenţa Populaţiei) decurge din obligaţia fiecărui cetăţean stabilit în Italia de a-şi declara rezidenţa la Primărie (Comune).
Cetăţeanul român, în calitate de comunitar, va fi înscris la anagrafe doar făcând dovada unui venit. Astfel, NU mai este obligatorie prezentarea la ghişeu a permisului de şedere.
Trebuie să facem distincţie între două noţiuni, certificatul de rezidenţă şi cartea de identitate. Primul este un act pentru care trebuie să facem o serie de drumuri şi de cozi pe care nu o sa-l vedem, în timp ce Cartea de Identitate se obţine în baza certificatului de rezidenţă şi este actul care atestă şederea leaglă pe teritoriul Italiei, pe perioadă mai mare decât termenii prevăzuţi de normele pentru libera circulaţie în Spaţiul Schengen.
Înscrierea cetăţenilor cu permis de şedere
Cei care însă deţin un permis de şedere (PDS) valabil vor putea fi înscrişi mai uşor la evidenţa populaţiei , prezentând doar PDS original şi o copie a acestuia însoţite de cartea de identitate românească sau de paşaport. În primăriile din oraşele mari există un birou special pentru străini (ufficio stranieri), în timp ce în altele cererile vor fi depuse direct la direct la biroul resposabil de evidenţa populaţiei (ufficio anagrafe).
De asemenea ei vor indica adresa locuinţei, informaţie care va fi verificată de de angajaţii Primăriei care se vor deplasa – în decurs de câteva săptămâni sau luni – la faţa locului pentru a constata veridicitatea datelor.
Durata obţinerii cărții de identitate poate dura câteva luni, termenul maxim prevăzut de lege fiind de 90 de zile. Pentru situaţii de urgenţă se va completa o cerere specială de urgentare a procedurii.
Înscrierea cetăţenilor fără permis de şedere
Românii care nu deţin încă un PDS trebuie să prezinte un contract de muncă, o asigurare medicală sau un cont în bancă cu un minim de €5000 şi cartea de identitate românească sau paşaportul.
La fel ca şi în cazul celor cu permis de şedere, solicitantul va declara adresa de rezidenţă şi va aştepta apoi vizita angajaţilor Primăriei..
După înscrierea la Anagrafe şi obţinerea certificatului de rezidenţă, cetăţeanul român va putea solicita, tot la Ufficio Stranieri, carta de identitate italiană prezentând la dosar paşaportul, 3 fotografii tip buletin şi €5 care se plătesc la ghişeu. Carta de identitate italiană este valabilă doar pe teritoriul Italiei.
Înscrierea la Ufficio Anagrafe (Evidenţa Populaţiei) decurge din obligaţia fiecărui cetăţean stabilit în Italia de a-şi declara rezidenţa la Primărie (Comune).
Cetăţeanul român, în calitate de comunitar, va fi înscris la anagrafe doar făcând dovada unui venit. Astfel, NU mai este obligatorie prezentarea la ghişeu a permisului de şedere.
Trebuie să facem distincţie între două noţiuni, certificatul de rezidenţă şi cartea de identitate. Primul este un act pentru care trebuie să facem o serie de drumuri şi de cozi pe care nu o sa-l vedem, în timp ce Cartea de Identitate se obţine în baza certificatului de rezidenţă şi este actul care atestă şederea leaglă pe teritoriul Italiei, pe perioadă mai mare decât termenii prevăzuţi de normele pentru libera circulaţie în Spaţiul Schengen.
Înscrierea cetăţenilor cu permis de şedere
Cei care însă deţin un permis de şedere (PDS) valabil vor putea fi înscrişi mai uşor la evidenţa populaţiei , prezentând doar PDS original şi o copie a acestuia însoţite de cartea de identitate românească sau de paşaport. În primăriile din oraşele mari există un birou special pentru străini (ufficio stranieri), în timp ce în altele cererile vor fi depuse direct la direct la biroul resposabil de evidenţa populaţiei (ufficio anagrafe).
De asemenea ei vor indica adresa locuinţei, informaţie care va fi verificată de de angajaţii Primăriei care se vor deplasa – în decurs de câteva săptămâni sau luni – la faţa locului pentru a constata veridicitatea datelor.
Durata obţinerii cărții de identitate poate dura câteva luni, termenul maxim prevăzut de lege fiind de 90 de zile. Pentru situaţii de urgenţă se va completa o cerere specială de urgentare a procedurii.
Înscrierea cetăţenilor fără permis de şedere
Românii care nu deţin încă un PDS trebuie să prezinte un contract de muncă, o asigurare medicală sau un cont în bancă cu un minim de €5000 şi cartea de identitate românească sau paşaportul.
La fel ca şi în cazul celor cu permis de şedere, solicitantul va declara adresa de rezidenţă şi va aştepta apoi vizita angajaţilor Primăriei..
După înscrierea la Anagrafe şi obţinerea certificatului de rezidenţă, cetăţeanul român va putea solicita, tot la Ufficio Stranieri, carta de identitate italiană prezentând la dosar paşaportul, 3 fotografii tip buletin şi €5 care se plătesc la ghişeu. Carta de identitate italiană este valabilă doar pe teritoriul Italiei.
luni, 6 februarie 2012
Apostila de la Haga si supralegalizarea
Incepand cu 16 martie 2001, Romania a aderat la Conventia de la Haga din 5 Octombrie 1961, Conventie privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine.
Incepand cu 16 martie 2001, Romania a aderat la Conventia de la Haga din 5 Octombrie 1961, Conventie privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine. Inainte de aderarea la aceasta conventie, pentru recunoasterea in strainatate a actelor romanesti, era nevoie de o procedura complicata, legalizarea actelor facandu-se doar prin consulatele tarilor pentru care se dorea recunoasterea, cu viza in prealabil din partea Ministerelor Afacerilor Externe si Justitiei. Apostilarea a simplificat foarte mult aceasta procedura si consta in aplicarea unei stampile (apostila de la Haga) pe documente pentru a le autentifica / legaliza international.
Pana la 1 Noiembrie 2004, in Romania au existat doar 2 autoritati care au avut drept sa aplice apostila: Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei. In Romania s-a incetatenit termenul de apostilare pentru documentele vizate de catre MAE si termenul de supralegalizare pentru viza Apostille aplicata de catre Ministerul Justitiei.
SUPRALEGALIZAREA
Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre Curtea de apel competenta. Dupa cum sugereaza si numele, supralegalizarea reprezinta o legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Curtea de Apel un document legalizat de catre un notar public.
Curtile de Apel supralegalizeaza urmatoarele tipuri de documente:
-traducerile legalizate ale actelor apostilate de catre MAE;
-sentinte de divort, hotarari judecatoresti, declaratii notariale, precum si traducerile legalizate ale acestor acte;
-duplicate /fotocopii ale actelor romanesti, legalizate in prealabil de un notar public.
Ministerul Justitiei din Bucuresti supralegalizeaza in continuare doar documentele care vor fi folosite in tari ne-membre ale Conventiei de la Haga.
Incepand cu data de 1 Noiembrie 2004, procedura de apostilare/supralegalizare a documentelor romanesti a trecut in competenta Prefecturilor si Curtilor de Apel, care sunt singurele autoritati romanesti care au in momentul de fata drept de apostila..
Apostila este in fapt o stampila de forma patrata (cu latura de 9 cm), identica in toate statele membre ale Conventiei de la Haga si care se aplica direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia.
Apostila de la Haga (indiferent de tara in care se aplica, toate aceste stampile au urmatoarea denumire: Apostille - Convention de la Haye du 5 Octobre 1961)
Pentru recunoasterea internationala, documentele de stare civila, respectiv certificatele de nastere si casatorie, dupa ce li se aplica apostila de catre Institutia Prefectului, se traduc in limba tarii de destinatie de catre un traducator autorizat, inclusiv apostila, dupa care se legalizeaza de catre un notar public, iar in final traducerea legalizata se supralegalizeaza cu apostila de catre Curtea de Apel competenta.
marți, 24 ianuarie 2012
Asistenţa femeilor insarcinate
Viitoarele mame cu cetăţenie română, rezidente în Italia au exact aceleaşi drepturi la servicii medicale pe parcursul sarcinii ca şi cele cu cetăţenia italiană.
Viitoarele mame cu cetăţenie română, rezidente în Italia au exact aceleaşi drepturi la servicii medicale pe parcursul sarcinii ca şi cele cu cetăţenia italiană.
Desigur, trebuie precizat că şi insărcinatele neînregistrate la Anagrafe au parte de tratament medical pe durata sarcinii şi vor putea naşte programat la spital, însă vor prezenta o asigurare medicală sau vor plăti prestaţiile medicale. În cazuri de urgenţă însă, o gravidă va fi tratată de specialişti gratuit, la fel cum gratuite sunt şi serviciile de prim ajutor (pronto-soccorso).
Pe langă orice ASL (Assistenza sanitaria locale) există asa-zişii “consultanți familiali” care au datoria de a asista gratuit toate femeile însărcinate şi ulterior nou-născutul imediat după naştere, indiferent de situaţia legală a mamei. Lista consulanților o găsiți la fiecare dispensar.
In cadrul acestor birouri de consultanță familială se desfăşoară monitorizarea gravidei, tratarea tuturor afecţiunilor ginecologice şi a problemelor de sănătate legate de sarcină, se obţin informaţii despre adopţie, se oferă şi consultanţă familiară psihologică în caz de nevoie.
Viitoarele mame înscrise în Sistema Sanitario Nazionale (SSN) vor beneficia de îngrijiri medicale pe tot parcursul sarcinii, în timpul sarcinii şi după, pe o perioadă de 6 luni de la naşterea copilului.
Examenele medicale, analizele, intervenţiile şi medicaţia femeilor insărcinate înscrise în SSN este gratuită, decontată de către stat. Pentru a accede la aceste servicii nu este nevoie de trimitere de la medicul de familie, ci doar de cardul sanitar (tessera sanitaria, abreviat TS). Cu acest card (dar chiar şi fără, în caz că nu v-a fost remis încă deşi sunteţi înregistrată în SSN – se poate dovedi indicând codul fiscal) o comunitară însărcinată se va prezenta la spitalele convenţionate cu SSN.
Viitoarele mame cu cetăţenie română, rezidente în Italia au exact aceleaşi drepturi la servicii medicale pe parcursul sarcinii ca şi cele cu cetăţenia italiană.
Desigur, trebuie precizat că şi insărcinatele neînregistrate la Anagrafe au parte de tratament medical pe durata sarcinii şi vor putea naşte programat la spital, însă vor prezenta o asigurare medicală sau vor plăti prestaţiile medicale. În cazuri de urgenţă însă, o gravidă va fi tratată de specialişti gratuit, la fel cum gratuite sunt şi serviciile de prim ajutor (pronto-soccorso).
Pe langă orice ASL (Assistenza sanitaria locale) există asa-zişii “consultanți familiali” care au datoria de a asista gratuit toate femeile însărcinate şi ulterior nou-născutul imediat după naştere, indiferent de situaţia legală a mamei. Lista consulanților o găsiți la fiecare dispensar.
In cadrul acestor birouri de consultanță familială se desfăşoară monitorizarea gravidei, tratarea tuturor afecţiunilor ginecologice şi a problemelor de sănătate legate de sarcină, se obţin informaţii despre adopţie, se oferă şi consultanţă familiară psihologică în caz de nevoie.
Viitoarele mame înscrise în Sistema Sanitario Nazionale (SSN) vor beneficia de îngrijiri medicale pe tot parcursul sarcinii, în timpul sarcinii şi după, pe o perioadă de 6 luni de la naşterea copilului.
Examenele medicale, analizele, intervenţiile şi medicaţia femeilor insărcinate înscrise în SSN este gratuită, decontată de către stat. Pentru a accede la aceste servicii nu este nevoie de trimitere de la medicul de familie, ci doar de cardul sanitar (tessera sanitaria, abreviat TS). Cu acest card (dar chiar şi fără, în caz că nu v-a fost remis încă deşi sunteţi înregistrată în SSN – se poate dovedi indicând codul fiscal) o comunitară însărcinată se va prezenta la spitalele convenţionate cu SSN.
Sistemul Sanitar Italian (Sistema Sanitario Nazionale)
Sistemul Sanitar Naţional (Sistema sanitario nazionale, abreviat, SSN) este un sistem public cu caracter universal şi solidar, prin urmare garantează asistenţă medicală tuturor cetăţenilor, fără distincţie de sex, vârstă, câştiguri sau loc de muncă.
Ce este Sistema sanitario nazionale?
Cităm de pe site-ul Ministerul Sănătăţii italian:
Sistemul Sanitar Naţional (Sistema sanitario nazionale, abreviat, SSN) este un sistem public cu caracter universal şi solidar, prin urmare garantează asistenţă medicală tuturor cetăţenilor, fără distincţie de sex, vârstă, câştiguri sau loc de muncă. SSN asigură accesul a serviiciile sale în deplin respect faţă de principiile demnităţii persoanei, tratamentului medical necesar, egalităţii şi a gestionării resurselor în mod echitabil.
Cetăţenii au libertatea de a alege atât structura medicală publică sau privată convenţionată SSN (spital, dispensar) cât şi medicii la a căror servicii vor recurge. Toate structurile medicale convenţionate cu SSN trebuie să întrunească un cumul de standarde medicale, structurale şi organizatorice prevăzute de DPR din 14 ianuarie 1997.
Finanţarea SSN
SSN este finaţat în parte din impozitele percepute de Statul italian şi în principal din impozitele directe regionale; aşa-numitele IRPEF şi IRAP, precum şi din impozitarea indirectă; parte din TVA şi din acciza pe benzină. Deasemnea ASL-urile (Azienda Sanitaria Locale) încasează direct o suprataxă (ticket) pe fiecare medicament vândut în farmacii, pe anumite servicii medicale ori din încasări derivate din servicii medicale plătite.
Am încheiat citatul.
Practic, lucrurile stau în felul următor:
Asistenţa medicală de urgenţă este garantată oricui, indiferent de rasă, sex, vârstă, sau de situaţia legală pe teritoriul Italiei. Vă puteţi adresa centrelor de prim ajutor (Pronto Soccorso) prezente în aproape toate structurile medicale pentru intervenţii urgente de chirugie, stomatologie, oftalmologie, etc. De menţionat că în principiu intervenţiile de prim ajutor se acordă când viața pacientului este în pericol sau când poate rămâne cu sechele. Nu sunt admise intervenții în cazul bolnavilor cronici decât maxim, pentru limitarea durerilor.
În afara primului ajutor, SSN oferă celor înscriși asistența medicală necesară pe plan individual cât și familial.
Ce este Sistema sanitario nazionale?
Cităm de pe site-ul Ministerul Sănătăţii italian:
Sistemul Sanitar Naţional (Sistema sanitario nazionale, abreviat, SSN) este un sistem public cu caracter universal şi solidar, prin urmare garantează asistenţă medicală tuturor cetăţenilor, fără distincţie de sex, vârstă, câştiguri sau loc de muncă. SSN asigură accesul a serviiciile sale în deplin respect faţă de principiile demnităţii persoanei, tratamentului medical necesar, egalităţii şi a gestionării resurselor în mod echitabil.
Cetăţenii au libertatea de a alege atât structura medicală publică sau privată convenţionată SSN (spital, dispensar) cât şi medicii la a căror servicii vor recurge. Toate structurile medicale convenţionate cu SSN trebuie să întrunească un cumul de standarde medicale, structurale şi organizatorice prevăzute de DPR din 14 ianuarie 1997.
Finanţarea SSN
SSN este finaţat în parte din impozitele percepute de Statul italian şi în principal din impozitele directe regionale; aşa-numitele IRPEF şi IRAP, precum şi din impozitarea indirectă; parte din TVA şi din acciza pe benzină. Deasemnea ASL-urile (Azienda Sanitaria Locale) încasează direct o suprataxă (ticket) pe fiecare medicament vândut în farmacii, pe anumite servicii medicale ori din încasări derivate din servicii medicale plătite.
Am încheiat citatul.
Practic, lucrurile stau în felul următor:
Asistenţa medicală de urgenţă este garantată oricui, indiferent de rasă, sex, vârstă, sau de situaţia legală pe teritoriul Italiei. Vă puteţi adresa centrelor de prim ajutor (Pronto Soccorso) prezente în aproape toate structurile medicale pentru intervenţii urgente de chirugie, stomatologie, oftalmologie, etc. De menţionat că în principiu intervenţiile de prim ajutor se acordă când viața pacientului este în pericol sau când poate rămâne cu sechele. Nu sunt admise intervenții în cazul bolnavilor cronici decât maxim, pentru limitarea durerilor.
În afara primului ajutor, SSN oferă celor înscriși asistența medicală necesară pe plan individual cât și familial.
Conditiile de pensionare in Italia
Perioadele de studiu sunt utile pentru completarea cerinţei de 40 de ani de contribuţii în vederea obţinerii pensiei de bătrâneţe în sistemul contributiv.
Se pot pensiona în Italia, potrivit legislaţiei din acest stat, persoanele care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
- Condiţia pentru obţinerea pensiei pentru vechime în câmpul muncii: 40 de ani de contribuţii, indiferent de vârstă;
- Condiţiile pentru obţinerea pensiei de bătrâneţe în sistemul de contribuţii:
- 5 ani de contribuţii efective în cazul femeilor care au împlinit vârsta de 60 de ani;
- 5 ani de contribuţii efective în cazul bărbaţilor care au împlinit vârsta de 65 de ani;
- 40 de ani de contribuţii, indiferent de vârstă.
Perioadele de studiu sunt utile pentru completarea cerinţei de 40 de ani de contribuţii în vederea obţinerii pensiei de bătrâneţe în sistemul contributiv.
În momentul în care sunt îndeplinite condiţiile de pensionare pe teritoriul Italiei, dacă persoanele în cauză au domiciliul în această ţară, trebuie să se adreseze biroului local INPS (Institutul Naţional pentru Protecţie Socială), www.inps.it , pentru întocmirea dosarului de pensie.
Condiţii pentru obţinerea pensiei pentru vechime în câmpul muncii şi pensiei de bătrâneţe în Italia (Legea nr. 247 din 24 decembrie 2007)
- Condiţia privind contribuţiile: 35 de ani
Perioada: 01.01.2008 – 30.06.2009
Vârsta de pensionare:
- lucrători angajaţi: 58 de ani;
- liber profesionişti: 59 de ani.
II. Condiţia privind contribuţiile minime: 35 de ani
Perioada: 01.07.2009 – 31.12.2010
Vârsta de pensionare:
- pentru lucrători angajaţi: suma dintre vârsta persoanei şi anii de contribuţii = 95 de ani sau vârsta minimă de pensionare: 59 de ani.
- pentru liber profesionişti: suma dintre vârsta persoanei şi anii de contribuţii = 96 de ani sau vârsta minimă de pensionare: 60 de ani.
Perioada: 01.01.2011 – 31.12.2012
Vârsta de pensionare:
- pentru lucrători angajaţi: suma dintre vârsta persoanei şi anii de contribuţii: 96 de ani sau vârsta minimă de pensionare: 60 de ani
- pentru liber profesionişti: suma dintre vârsta persoanei şi anii de contribuţii: 97 de ani sau vârsta minimă de pensionare: 61 de ani
Începând cu: 01.01.2013
Vârsta de pensionare:
- pentru lucrători angajaţi: suma dintre vârsta persoanei şi anii de contribuţii: 97 de ani sau vârsta minimă de pensionare: 61 de ani
- pentru liber profesionişti: suma dintre vârsta persoanei şi anii de contribuţii: 98 de ani sau vârsta minimă de pensionare: 62 de ani.
Momente în care se poate solicita obţinerea pensiei de bătrâneţe
Completarea condiţiilor de vârstă şi de contribuţii până la data de:
- 31 martie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 iulie; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 octombrie.
- 30 iunie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 octombrie; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 ianuarie a anului următor.
- 30 septembrie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 ianuarie a anului următor; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 aprilie a anului următor.
- 31 decembrie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 aprilie a anului următor; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 iulie a anului următor.
Momente în care se poate solicita obţinerea pensiei anticipate, cu îndeplinirea condiţiei de 40 de ani de contribuţii
- 31 martie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 iulie dacă persoana are vârsta de cel puţin 57 de ani, împlinită până la data de 30 iunie; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 octombrie.
- 30 iunie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 octombrie dacă persoana are vârsta de cel puţin 57 de ani, împlinită până la data de 30 septembrie ; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 ianuarie a anului următor.
- 30 septembrie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 ianuarie a anului următor; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 aprilie a anului următor.
- 31 decembrie: momentul de acordare a pensiei pentru lucrătorii angajaţi: 1 aprilie a anului următor; momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionişti: 1 iulie a anului următor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)